Continutul si rolul impozitelor

       Conţinutul şi rolul impozitelor

Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în scopul acoperirii cheltuielilor publice.

Analizând această definiţie, se pot extrage câteva caracteristici fundamentale ale impozitului, sintetizate astfel:

- impozitul este o contribuţie bănească – caracterul pecuniar

- caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora este o sarcină impusă tuturor persoanele fizice şi juridice care obţin venituri dintr-o anumită sursă sau posedă acelaşi gen de avere.

- sumele plătite cu titlu de impozit sunt nerambursabile (caracterul definitiv);

- nu presupune contraprestaţii directe şi imediate din partea statului, în schimbul acestora plătitorii nu pot solicita Statului un serviciu de valoare egală sau apropriată.

- dreptul de a institui impozite îi aparţine statului, drept exercitat prin intermediul puterii legislative şi uneori prin intermediul organelor locale ale puterii de stat (caracterul juridic); Parlamentul se pronunţă în legătură cu introducerea impozitelor de interes naţional, general, iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale.

În ţara noastră, potrivit Constituţiei, Consiliile Locale şi Judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale în limitele şi în condiţiile legii.

- impozitul, alături de alte surse, este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor care se efectuează pentru satisfacerea nevoilor generale, impozitele având, deci, o utilitate publică (caracterul financiar);

Taxa reprezintă suma de bani plătită de un contribuabil în schimbul anumitor contraservicii prestate acestuia de către anumite instituţii sau entităţi publice.

De regulă, cuantumul taxei este mai mare decât valoarea contraserviciilor şi de aceea se apreciază că taxa încorporează anumite elemente de impozit.

Impozitele îndeplinesc un rol care se manifestă pe plan financiar, economic şi social, diferit de la o etapă de dezvoltare a economiei la alta.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, în sensul că impozitele constituie mijlocul principal de procurare a resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor publice. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul impozitelor şi taxelor se procură între 80-90% din totalul resurselor financiare necesare statului, în timp ce, în ţările în curs de dezvoltare aportul acestora reprezintă între 50-90% din totalul resurselor financiare publice.

Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia de a interveni în activitatea economică cu ajutorul acestora. În acest sens impozitele pot fi folosite ca un instrument de stimulare sau de frânare a unei anumite activităţi, de creştere ori de reducere a producţiei sau consumului unui anumit produs, de stimulare sau de îngrădire a comerţului exterior etc. Funcţia intervenţionistă a impozitelor se manifestă, deci, în următoarele direcţii:

- aceea de a incita (natalitatea, investiţiile, asigurările, exportul etc.), prin exonerări, deduceri, restituiri de impozite etc.;

- aceea de a inhiba (consumul de produse dăunătoare sănătăţii, degradarea mediului, formarea de averi excesive etc.) prin accize, cote adiţionale, monopoluri fiscale, ecotaxe etc.;

- aceea de a proteja (anumite ramuri, sectoare sau produse autohtone).

Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că prin intermediul lor Statul procedează la redistribuirea unei părţi importante din produsul intern brut între anumite categorii sociale şi indivizi, între persoanele fizice şi cele juridice.



Astfel în ţările dezvoltate ale lumii prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, statul preia la buget între 40% şi 50% din PIB, iar în ţările în curs de dezvoltare între 30% şi 40 %.