miercuri, 17 iunie 2015
miercuri, 15 aprilie 2015
Simbolismul florilor de liliac
Desi nu este o floarea, ci un arbust inrudit cu maslinul si iasomia, liliacul este una dintre cele mai populare flori de primavara, cu un parfum delicat, subtil si persistent. Mirosul sau ispititor, asemenea celui de trandafir, crin sau tuberoza, a devenit preferatul multor producatori de parfumuri sau cosmetice bucurandu-se de o faima internationala.
Anual in lunile aprilie-mai, orasul Rochester (New York) gazduieste cel mai mare festival dedicat liliacului care dureaza doua saptamani. Pe un spatiu de 8 hectare veti gasi in aceasta perioada circa 500 de varietati de liliac aduse de pe tot mapamondul.
Ca si laleaua, liliacul se numara printre acele cadouri facute de Soliman al II-lea ambasadorilor Europei Occidentale. Cu asemenea prilej avea sa prinda radacini in sens propriu si in vestul batranului continent, acolo unde s-au obtinut la scurta vreme noi varietati. In Evul Mediu se considera ca liliacul adaposteste in ramurile sale spirite bune, care puteau indruma si calauzi pe cel care le chema.
Supranumit "floarea memoriei", oamenii spun ca mirosul sau trezeste amintiri de mult uitate, care pot fi retraite in amanunt. Liliacul semnifica misterul iubirii, care poate face ca o persoana sa uite de sine in dragostea pentru altul. De aceea, in functie de culorile sale, liliacul poate sa transmita mesaje de dragoste sau sentimente prietenesti.
Florile galbene semnifica o neliniste referitoare la sentimentele iubitei, si prin urmare necesita in mod obligatoriu un raspuns lamuritor. Florile roz sunt interpretate ca un repros iar cele mov sau lila-violet, folosite mai ales in cadrul logodnei, ca o marturisire a increderii. Liliacul mai este si un simbol al atractiei irezistibile, de aceea traditia populara spune ca trebuie purtat de fetele care vor sa se casatoreasca pentru a chema ursitul.
Liliacul este floarea nuntilor si aniversarilor, a petrecerilor in aer liber. Pentru ca un arbust de liliac are o viata destul de lunga, el mai semnifica traditia, familia, mostenirea spirituala putand fi daruit mamei, parintilor si rudelor.
Anual in lunile aprilie-mai, orasul Rochester (New York) gazduieste cel mai mare festival dedicat liliacului care dureaza doua saptamani. Pe un spatiu de 8 hectare veti gasi in aceasta perioada circa 500 de varietati de liliac aduse de pe tot mapamondul.
Ca si laleaua, liliacul se numara printre acele cadouri facute de Soliman al II-lea ambasadorilor Europei Occidentale. Cu asemenea prilej avea sa prinda radacini in sens propriu si in vestul batranului continent, acolo unde s-au obtinut la scurta vreme noi varietati. In Evul Mediu se considera ca liliacul adaposteste in ramurile sale spirite bune, care puteau indruma si calauzi pe cel care le chema.
Supranumit "floarea memoriei", oamenii spun ca mirosul sau trezeste amintiri de mult uitate, care pot fi retraite in amanunt. Liliacul semnifica misterul iubirii, care poate face ca o persoana sa uite de sine in dragostea pentru altul. De aceea, in functie de culorile sale, liliacul poate sa transmita mesaje de dragoste sau sentimente prietenesti.
Florile galbene semnifica o neliniste referitoare la sentimentele iubitei, si prin urmare necesita in mod obligatoriu un raspuns lamuritor. Florile roz sunt interpretate ca un repros iar cele mov sau lila-violet, folosite mai ales in cadrul logodnei, ca o marturisire a increderii. Liliacul mai este si un simbol al atractiei irezistibile, de aceea traditia populara spune ca trebuie purtat de fetele care vor sa se casatoreasca pentru a chema ursitul.
Liliacul este floarea nuntilor si aniversarilor, a petrecerilor in aer liber. Pentru ca un arbust de liliac are o viata destul de lunga, el mai semnifica traditia, familia, mostenirea spirituala putand fi daruit mamei, parintilor si rudelor.
Ce semnificatie au culorile florilor?
Florile sunt incarcate cu un puternic simbolism in mitologie, istorie, arta si religie. De-a lungul timpului, florile au fost utilizate pentru a reprezenta idealuri si concepte, dintre cele mai cunoscute fiind crinul, trandafirul, laleaua si nufarul.
Fiecare floare in parte poarta o anumita semnificatie, iar in spatele denumirilor lor se afla, de cele mai multe ori, o poveste. Denumirea florilor poate proveni, insa, chiar de la culoarea acestora, de exemplu: violete, galbenele, albastrele, nalbe, liliac. In cultura moderna este recomandat sa se ofere anumite flori la diverse ocazii speciale, dar totodata se tine seama si de culoarea acestora. Prin tipul si culoarea buchetului se pot transmite mesaje, emotii si dorinte, precum:
Florile de culoare alba (ghiocelul, floarea-de-colt, margaritarul, iasomia, crinul, nufarul, camelia, regina-noptii, petunia, tuberoza, gardenia, azaleea, floarea miresei etc.) simbolizeaza spiritualitate si bucurie, candoare si inocenta, puritate si curatenie sufleteasca, deschidere si sinceritate, optimism si speranta, prudenta si pudoare, gratie si modestie. Florile albe se ofera in semn de recunostinta, respect, afectiune, iubire platonica, amicitie, loialitate, incredere.
Florile de culoare galbena (ciubotica-cucului, papadia, caltunas, sunatoarea, galbenelele, mimoza, anemona, floarea-soarelui, irisul, narcisa, laleaua, crizantema, etc.) au o semnificatie duala. Pe de o parte inspira curaj, putere, incredere, inteligenta, mandrie, libertate, abundenta, noroc, iar pe de alta parte inspira grija, gelozie, tristete, invidie, sentimente ascunse, respingere.
Florile de culoare portocalie (craita, crin, macul californian, mixandra, crizantema, panseluta, coreopsis, gerbera, carciumareasa, gazania) simbolizeaza energia, exuberanta, optimismul, vigoarea, caldura, veselia, jocul, agitatia.
Florile de culoare rosie (trandafir, mac, garoafa, begonie, lalea, gerbera, nemtisor) sunt asociate cu iubirea, pasiunea, patima, vitalitatea, libertatea, curajul, mandria, dorinta, fervoarea. Florile rosii se ofera in special atunci cand vrei sa declari dragostea cuiva.
Florile de culoare roz (trandafirul, gura-leului, ochiul-boului, azaleea, crizantema, magnolia, zambila) este culoarea inocentei si gingasiei, asociata in special copilariei si tineretii. Totodata, aceasta culoare inspira blandete, dulceata, prospetime, pozitivitate, incredere si prietenie.
Florile de culoare albastra (floarea-de-nu-ma-uita, brebenei, stanjenelul, ortensia, gentiana, plamanarica, ghiocul, salvia, rozmarinul, veronica, albastrea, pufuletul) sunt o invitatie la pace, relaxare, calm, tandrete, iar uneori la melancolie si regrete. De aceea, ele pot fi oferite cu intentia de speranta, inspiratie, entuziasm, fidelitate, tandrete, apreciere sincera, dar si cu marcarea unei distantari temporale sau fizice.
Florile de culoare violet si lila (violeta, ochiul-boului, clopotelul, zambila, levantica, verbena, garofita, petunia) sunt asociate cu eleganta, cochetaria, delicatetea, rafinamentul, destinderea, energia, tandretea, iar uneori cu misterul si ezoterismul.
Florile de culoare verde sunt de obicei decorative si se ofera in combinatie cu alte flori, pentru a imbogati buchetul si a crea un aspect natural. Verdele simbolizeaza primavara, implicit un nou inceput, prospetime, speranta, voie buna, sanatate si sinceritate.
luni, 13 aprilie 2015
Puterea florilor: Ce boli tratează ghioceii, lavanda și narcisele
Florile sunt folosite de multă vreme ca remedii tradiţionale pentru boli comune, însă de ceva vreme sunt utilizate şi pentru maladii mai grave, de la Alzheimer la cancer, scrie ziarul britanic Daily Mail, citat de agenția Mediafax.
Ghioceii
Delicatele flori albe care apar la sfârşitul iernii sunt utilizate în mod tradiţional ca remediu în cazul durerilor de cap, ca analgezic şi antidot în cazuri de otrăvire. În epoca modernă au devenit însă şi remediu contra formelor uşoare spre moderate de demenţă. Bulbul ghiocelului conţine galantamină, care contribuie la creşterea nivelului de acetilcolină, o substanţă din creier implicată în transmiterea mesajelor de la celulele nervoase, potrivit Daily Mail. Maladia Alzheimer este asociată cu scăderea nivelului de acetilcolină, iar în cazul acesteia galantamina opreşte sau încetineşte declinul, ajutând memoria.
Iniţial, galantamina a fost testată contra maladiilor oculare şi a tulburărilor cardiace şi gastrice şi abia în anii 1980 s-a descoperit că este benefică în cazurile de demenţă.
Şofrănelul/brânduşa
Membru al familiei irişilor, şofrănelul - rudă şi cu şofranul - este utilizat de mult timp în medicina tradiţională, contra indigestiei, scăderii libidoului, ca analgezic, contra lipsei de concentrare, depresiei, astmului şi reumatismului. Însă, în timpurile moderne, acesta este utilizat şi ca tratament împotriva durerilor de dinţi şi a degenerării maculare provocate de îmbătrânire.
Mai precis, şofrănelul influenţează nivelul de grăsime stocată în ochi, fortificând celulele, spun specialiştii de la Universitatea din Sydney, citați de ziarul britanic. De asemenea, într-un studiu pe bolnavi de Alzheimer, s-a descoperit că extractul de şofrănel îmbunătăţeşte capacităţile mintale ale acestora.
Extractul de şofran poate reduce şi efectele depresiei uşoare, îmbunătăţeşte memoria (potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Universităţii din Tokio), creşte libidoul (potrivit unui studiu realizat în Iran), are efect inflamator (soiul de toamnă, care conţine colchicină, potrivit unui studiu realizat la clinica Mayo din SUA) şi efecte anticancer.
Lavanda
În mod tradiţional, lavanda combate insomnia, alopecia, anxietatea şi stresul, fiind sedativă, relaxantă şi antidepresivă.
În timpurile moderne s-a descoperit că uleiurile conţinute de lavandă au calităţi analgezice, fiind utilizate contra durerilor de după intervenţii chirurgicale, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Maryland, Statele Unite.
Lavanda, administrată în cazuri de anxietate, a avut aceeaşi eficacitate ca medicamentul lorazepam, potrivit unui studiu german publicat în Phytomedicine.
Uleiul de lavandă reduce gradul de agresivitate şi anxietate în cazul pacienţilor cu demenţă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Oodate din Japonia, şi are proprietăţi antibacteriene şi antivirale.
Amăreala (Polygala vulgaris)
În folclor se spune că planta era dată vacilor pentru ca acestea să producă mult lapte, dar şi mamelor care îşi alăptau bebeluşii, din acelaşi motiv. Planta este însă folosită şi în tratarea anxietăţii, insomniei, neliniştii şi contra problemelor de memorie. În timpurile moderne, planta este folosită pentru efectul protector asupra celulelor nervoase, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători din Seul.
Narcisa
În mod tradiţional este utilizată ca vomitiv, dar şi în comprese peste arsuri sau răni. În timpurile moderne este folosită împotriva maladiei Alzheimer, bulbul florii conţinând aceeaşi substanţă galantamină. De asemenea, substanţele din narcisă sunt utilizate ca vehicul pentru medicamentele antidepresive, pentru a le face mai eficiente în creier.
Un studiu realizat în China a stabilit că unii compuşi din narcisă pot distruge unele tipuri de celule canceroase (leucemie).
Ghioceii
Delicatele flori albe care apar la sfârşitul iernii sunt utilizate în mod tradiţional ca remediu în cazul durerilor de cap, ca analgezic şi antidot în cazuri de otrăvire. În epoca modernă au devenit însă şi remediu contra formelor uşoare spre moderate de demenţă. Bulbul ghiocelului conţine galantamină, care contribuie la creşterea nivelului de acetilcolină, o substanţă din creier implicată în transmiterea mesajelor de la celulele nervoase, potrivit Daily Mail. Maladia Alzheimer este asociată cu scăderea nivelului de acetilcolină, iar în cazul acesteia galantamina opreşte sau încetineşte declinul, ajutând memoria.
Iniţial, galantamina a fost testată contra maladiilor oculare şi a tulburărilor cardiace şi gastrice şi abia în anii 1980 s-a descoperit că este benefică în cazurile de demenţă.
Şofrănelul/brânduşa
Membru al familiei irişilor, şofrănelul - rudă şi cu şofranul - este utilizat de mult timp în medicina tradiţională, contra indigestiei, scăderii libidoului, ca analgezic, contra lipsei de concentrare, depresiei, astmului şi reumatismului. Însă, în timpurile moderne, acesta este utilizat şi ca tratament împotriva durerilor de dinţi şi a degenerării maculare provocate de îmbătrânire.
Mai precis, şofrănelul influenţează nivelul de grăsime stocată în ochi, fortificând celulele, spun specialiştii de la Universitatea din Sydney, citați de ziarul britanic. De asemenea, într-un studiu pe bolnavi de Alzheimer, s-a descoperit că extractul de şofrănel îmbunătăţeşte capacităţile mintale ale acestora.
Extractul de şofran poate reduce şi efectele depresiei uşoare, îmbunătăţeşte memoria (potrivit unui studiu realizat de cercetătorii Universităţii din Tokio), creşte libidoul (potrivit unui studiu realizat în Iran), are efect inflamator (soiul de toamnă, care conţine colchicină, potrivit unui studiu realizat la clinica Mayo din SUA) şi efecte anticancer.
Lavanda
În mod tradiţional, lavanda combate insomnia, alopecia, anxietatea şi stresul, fiind sedativă, relaxantă şi antidepresivă.
În timpurile moderne s-a descoperit că uleiurile conţinute de lavandă au calităţi analgezice, fiind utilizate contra durerilor de după intervenţii chirurgicale, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Maryland, Statele Unite.
Lavanda, administrată în cazuri de anxietate, a avut aceeaşi eficacitate ca medicamentul lorazepam, potrivit unui studiu german publicat în Phytomedicine.
Uleiul de lavandă reduce gradul de agresivitate şi anxietate în cazul pacienţilor cu demenţă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Oodate din Japonia, şi are proprietăţi antibacteriene şi antivirale.
Amăreala (Polygala vulgaris)
În folclor se spune că planta era dată vacilor pentru ca acestea să producă mult lapte, dar şi mamelor care îşi alăptau bebeluşii, din acelaşi motiv. Planta este însă folosită şi în tratarea anxietăţii, insomniei, neliniştii şi contra problemelor de memorie. În timpurile moderne, planta este folosită pentru efectul protector asupra celulelor nervoase, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători din Seul.
Narcisa
În mod tradiţional este utilizată ca vomitiv, dar şi în comprese peste arsuri sau răni. În timpurile moderne este folosită împotriva maladiei Alzheimer, bulbul florii conţinând aceeaşi substanţă galantamină. De asemenea, substanţele din narcisă sunt utilizate ca vehicul pentru medicamentele antidepresive, pentru a le face mai eficiente în creier.
Un studiu realizat în China a stabilit că unii compuşi din narcisă pot distruge unele tipuri de celule canceroase (leucemie).
Semnificatia florilor
Florile sunt pretutindeni in lume, sunt darul cel mai de pret folosit in orice situatie. Prin frumusetea, gingasia, coloritul si parfumul lor ne-au incantat inca din cele mai vechi timpuri si ne-au determinat sa le indragim, sa le cultivam si sa ne insoteasca peste tot la toate evenimentele din viata noastra.
Prin culorile si farmecul lor ne aduc caldura si multumire atat in casa, cat si in sufletele noastre. Ele vor fi mereu mesagerul dragostei, iar semnificatia lor va ramane foarte importanta pentru oameni. Prin daruirea unui buchet de flori poti sa-ti exprimi sentimentele pe care le ai fata de persoana iubita. Mirosurile lor ne incanta simturile, iar frumusetea lor ne imblanzeste inimile.
Foarte multe semnificatii legate de evenimentele din viata noastra ne sunt soptite de toate florile si culorile lor, fiecare buchet pe care il oferim este o declaratie unica de dragoste, de apreciere si care se reflecta pozitiv in imaginea sentimentelor noastre.
Anemonele sunt plante originare din regiunile temperate si reci ale emisferei nordice. Sunt plante perene, partea subterana fiind un rizom sau tubercul, iar partea aeriana sub forma de tufa. Frunzele sunt divizate, iar florile simple sau duble sunt foarte apreciate. Anemonele simbolizeaza iubire, dragoste neimpartasita.
Azaleea, originara din India, e un arbust cu frunze eliptice-lanceolate cu flori mari cu petale roz-rosii, galbene sau albe. Este o planta foarte valoroasa datorita efectului sau decorativ. Prin explozia lor de flori si de culori da viata oricarei incaperi si gradini si simbolizeaza o soapta de fragilitate si pasiune.
Busuiocul este o planta aromata folosita la preparatele culinare si medicina naturista; prin efectele sale calmante si tonifiante, busuiocul aduce sanatate si noroc.
Begonia apare pentru prima data in regiunile tropicale si subtropicale (Brazilia India, sudul Africii). Avand caractere si aspecte variate, begonile sunt plante erbacee, cu rizomi sau cu tuberculi. Frunzele sunt rareori interesante din punct de vedere ornamental. Florile sunt mari, simple sau involte, divers colorate. Begonia simbolizeaza grija de persoana iubita.
Crinul se numara printre cele mai vechi plante cultivate in cele mai vechi locuri (Asia, America de Nord). Sunt plante vivace prin bulbul lor, alcatuit din solzi carnosi. Se caracterizeaza prin tulpini drepte si puternice garnisite cu frunze mai mult sau mai putin late si ascutite. Florile sunt grupate in ciorchini mari, avand o gama variata de culori. Crinul simbolizeaza puritate, gingasie si eleganta.
Camelia este o planta originara din Japonia, Coreea si Taiwan. Este un arbust cu frunze persistente de culoare verde inchis, lucioase pe fata superioara. Florile sunt solitare sau grupate cate doua, cu petale rosii, roz sau albe. Camelia simbolizeaza admiratia.
Crizantema este o floare de toamna care ne aduce in gradina si in casa o pata de culoare, un plus de armonie si veselie. Este originara din Asia. Crizantema simbolizeaza prietenia adevarata.
Cyclamen - patria cycamenului este bazinul mediteranean. Radacina este fibroasa. Tulpina este un tubercul subteran la inceput rotund, iar pe masura ce creste apare ca o forma sferica turtita. Frunzele sunt simple si pornesc direct din tubercul, florile sunt albe-roz, violete sau bicolore si simbolizeaza parasirea.
Feriga are origine tropicala, frunze foarte lungi, uneori depasesc 1m, foliolele sunt foarte subtiri, cu marginea crestata sau incretita la unele soiuri. Feriga simbolizeaza sinceritatea si loialitatea.
Garoafa este o planta foarte viguroasa si extrem de florifera. La suprafata pamantului se formeaza o tufa cu lastari rigizi, frunzele sunt lungi, asezate opus si cuprind intre ele nodurile ingrosate ale tulpinii. Florile sunt de diferite nuante; alb, rosu, liliachiu, galben, panasate, cu parfum fin, delicat. Garoafa simbolizeaza fertilitatea si fidelitatea.
Ghiocelul este originar din Europa si Asia. Fiecare bulb da nastere la cateva frunze liniare din care se inalta floarea sub forma de clopotel. Ghiocelul simbolizeaza prietenia adevarata.
Pentru prima data irisul a fost cultivat in America de Nord, nordul Africii si Europa. Sunt plante cu rizomi grosi, cu frunze lungi, lanceolate, cu flori de culoare, violet, albastru, roz, galben. Irisul simbolizeaza mesajul, ideea, speranta.
Laleaua: partea subterana este un bulb de marimi si forme diferite. Tulpina este de forma cilindrica, purtand in varf o floare mare, iar la unele specii o inflorescenta cu 2-3 flori. Frunzele cresc de la suprafata solului pana la jumatatea tulpinii. Florile pot fi simple sau involte. Lalelele sunt ca niste mesagere ale iubirii si credintei.Ele sunt plante elegante, simbolizeaza armonia si dragostea.
Margareta este o planta erbacee cu aspect de tufa, cu frunze spatulate - lanceolate, cu o inflorescenta compusa din flori de culoare alba. Margareta simbolizeaza puterea destinului si puterea dragostei.
Narcisa este originara din Europa. Partea aeriana este un bulb de diferite forme si dimensiuni. Frunzele sunt liniare, ascutite la varf, florile pot fi simple sau involte albe sau galbene, cu sau fara miros. Este considerata o floare a copilariei si a adolescentei, un vestitor al primaverii. Narcisa simbolizeaza dragostea si sinceritatea.
Orhideea este o planta erbacee, vivace, ce este raspandita aproape pe tot globul. Orhideele sunt considerate plante cu parfum regal si sunt simbolul virilitatii si fertilitatii.
Trandafirul este regele oricarei gradini, fiind considerat cel mai expresiv simbol al iubirii si al dragostei pure. El exprima toate nuantele pe care le poate lua sentimentul de dragoste: pasiune, suferinta, gelozie.Trandafirul alb este expresia puritatii si elegantei, intruchipeaza frumusetea si perfectiunea. Trandafirul rosu simbolizeaza dragostea arzatoare. Trandafirul galben este simbolul geloziei, daca este oferit de o persoana de sex opus, sau al prieteniei, daca este oferit de o persoana de acelasi sex.
vineri, 20 februarie 2015
Horoscopul sportului potrivit in functie de zodie
Cum face sport un Berbec
Reprezentantii acestui semn le plac sporturile competitive. Cel mai potrivit sport pentru ei este tenisul sau fotbalul.
Cum face sport un Taur
Taurilor nu le place sa se antreneze din greu. Cel mai bun exercitiu pentru ei sunt, probabil, de intindere (stretching), precum si yoga. Alergatul nu este cu siguranta potrivit pentru ei.
Cum face sport un Gemeni
Acestora le place sa-si foloseasca mintea in timp ce fac sport. Cel mai bun antrenament pentru ei este dans, aerobic si yoga.
Cum face sport un Rac
Reprezentantii acestui semn au de multe ori o problema cu motivatie. Le trebuie sa fie instruiti de un antrenor care sa ii impinge in mod constant inainte. Toate sporturile sunt potrivite pentru ei, deoarece nu exista cineva care sa-i motiveze.
Cum face sport un Leu
Acest semn zodiacal initial ii place sa fie in centrul atentiei. Toata lumea ar trebui sa se uite la ei cu admiratie. Potrivit pentru lei este dansul salsa, pilates sau yoga.
Cum face sport un Fecioara
Fecioarele sunt mult mai interesate de detoxifiere si arderea caloriilor. Potrivite pentru ei sunt yoga si pilates.
Cum face sport un Balanta
Le place interactiunea cu oamenii. Acest lucru ii stimuleaza sa lucreze mai greu. Prin urmare, cel mai bine este de a echilibra practicarea unui sport cu un partener sau un grup de prieteni, nu singur. Ei iubesc fotbalul, rugby si dansul.
Cum face sport un Scorpion
Reprezentantii acestui semn poseda o mare rezistenta si puterea, prin urmare, Pilates si yoga nu sunt cele mai potrivite pentru ei. Scorpionii au nevoie de o provocare fizica.
Cum face sport un Sagetator
Schi si ciclism sunt optiuni potrivite pentru aceasta zodie. Fitness si exercitii de grup sunt, de asemenea foarte potrivite pentru ei.
Cum face sport un Capricorn
Capricornii se incadreaza pentru un sport intensiv care testeaza caracterul lor. Mersul cu bicicleta timp de 2 ore sau urcatul pe munte este ceea ce are nevoie fiecare capricorn.
Cum face sport un Varsator
Inot, dans si sporturi extreme sunt sporturile potrivite pentru acest semn. Alergatul pe distante lungi este, de asemenea, o idee buna. Este important sa isi schimbe frecvent sportul, pentru a nu se plictisi.
Cum face sport un Pesti
Dans, yoga si sporturi de apa, cum ar fi inotul sau surfing, sunt cele mai potrivite sporturi pentru acest semn zodiacal. Alergatul sau ciclismul, urmat de o sauna fierbinte este de asemenea, o idee buna.
Sursa romaniatv.net
luni, 16 februarie 2015
Câştigurile la jocurile de noroc, impozitate în funcţie de suma obţinută
Câştigurile obţinute din jocurile de noroc se vor impozita, începând din data de 13 fubruarie 2015, în funcţia de suma câştigată, cel mai mare impozit urmând să fie de 25% din câştig, potrivit unei OUG publicată în Monitorul oficial, informează unui comunicat remis presei.
Astfel, "veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 1% aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc".
De asemenea, veniturile din jocuri de noroc care depăşesc echivalentul a 15.000 euro se impozitează cu 16%, iar veniturile mai mari de 100.000 euro se taxează cu 25%, se arată în actul normativ.
"În consecinţă, a fost abrogată atât prevederea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, referitoare la venitul obţinut din jocuri de noroc neimpozabil la sursă (în cuantum de 600 lei), cât şi cea referitoare la impozitarea cumulată a veniturilor obţinute din jocuri de noroc (deoarece procentele de impozitare se aplică la întreaga valoare a câştigurilor)", potrivit comunicatului.
Totodată, prin noua ordonanţă de urgenţă a Guvernului care intră în vigoare de astăzi, apar noi prevederi referitoare la veniturile obţinute din jocuri de noroc la distanţă (on-line), slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker.
"Începând cu data de 13.02.2015, nu vor mai fi impozitate la sursă câştigurile obţinute la orice tip de loz comercializat de CNLR-SA, achitându-se astfel câştigătorului valoarea înscrisă pe loz în rubrica aferentă câştigului, fără a i se mai reţine impozit", potrivit actului normativ.
Până acum, legislaţia prevedea că veniturile din jocuri de noroc se impuneau, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net, care se calcula la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator.
marți, 10 februarie 2015
Fifty Shades of Grey
Volumele „Cincizeci de umbre întunecate” şi „Cincizeci de umbre descătuşate”, ultimele două cărţi din trilogia „50 de umbre ale lui Grey/ Fifty Shades of Grey”, scrisă de E. L James, vor fi transformate în filme.
„Fifty Shades of Grey” va avea premiera în cinematografele din România pe 13 februarie. Pelicula va avea mai multe scene cu sex pe marele ecran decât cele mai provocatoare 100 de pelicule lansate în 2014 puse la un loc, ceea ce plasează acest film artistic pe primul loc în topul celor mai erotice din ultimul deceniu. Scenele „fierbinți” cumulează 20 de minute din cele 124 de minute ale lungmetrajului.
„Cincizeci de umbre ale lui Grey”, care îi are în rolurile principale pe actorii Dakota Johnson şi Jamie Dolan, este unul dintre cele mai aşteptate filme ale lui 2015, iar trailerul a depăşit 50 de milioane de vizualizări pe site-ul YouTube.
Pe de altă parte, regizoarea Sam Taylor-Johnson, în vârstă de 47 de ani, a precizat că filmul s-ar putea să nu fie atât de explicit precum se aşteaptă spectatorii.
Continutul si rolul impozitelor
Conţinutul şi rolul impozitelor
Impozitul reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Analizând această definiţie, se pot extrage câteva caracteristici fundamentale ale impozitului, sintetizate astfel:
- impozitul este o contribuţie bănească – caracterul pecuniar
- caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora este o sarcină impusă tuturor persoanele fizice şi juridice care obţin venituri dintr-o anumită sursă sau posedă acelaşi gen de avere.
- sumele plătite cu titlu de impozit sunt nerambursabile (caracterul definitiv);
- nu presupune contraprestaţii directe şi imediate din partea statului, în schimbul acestora plătitorii nu pot solicita Statului un serviciu de valoare egală sau apropriată.
- dreptul de a institui impozite îi aparţine statului, drept exercitat prin intermediul puterii legislative şi uneori prin intermediul organelor locale ale puterii de stat (caracterul juridic); Parlamentul se pronunţă în legătură cu introducerea impozitelor de interes naţional, general, iar organele de stat locale pot introduce unele impozite în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale.
În ţara noastră, potrivit Constituţiei, Consiliile Locale şi Judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale în limitele şi în condiţiile legii.
- impozitul, alături de alte surse, este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor care se efectuează pentru satisfacerea nevoilor generale, impozitele având, deci, o utilitate publică (caracterul financiar);
Taxa reprezintă suma de bani plătită de un contribuabil în schimbul anumitor contraservicii prestate acestuia de către anumite instituţii sau entităţi publice.
De regulă, cuantumul taxei este mai mare decât valoarea contraserviciilor şi de aceea se apreciază că taxa încorporează anumite elemente de impozit.
Impozitele îndeplinesc un rol care se manifestă pe plan financiar, economic şi social, diferit de la o etapă de dezvoltare a economiei la alta.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, în sensul că impozitele constituie mijlocul principal de procurare a resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor publice. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul impozitelor şi taxelor se procură între 80-90% din totalul resurselor financiare necesare statului, în timp ce, în ţările în curs de dezvoltare aportul acestora reprezintă între 50-90% din totalul resurselor financiare publice.
Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia de a interveni în activitatea economică cu ajutorul acestora. În acest sens impozitele pot fi folosite ca un instrument de stimulare sau de frânare a unei anumite activităţi, de creştere ori de reducere a producţiei sau consumului unui anumit produs, de stimulare sau de îngrădire a comerţului exterior etc. Funcţia intervenţionistă a impozitelor se manifestă, deci, în următoarele direcţii:
- aceea de a incita (natalitatea, investiţiile, asigurările, exportul etc.), prin exonerări, deduceri, restituiri de impozite etc.;
- aceea de a inhiba (consumul de produse dăunătoare sănătăţii, degradarea mediului, formarea de averi excesive etc.) prin accize, cote adiţionale, monopoluri fiscale, ecotaxe etc.;
- aceea de a proteja (anumite ramuri, sectoare sau produse autohtone).
Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că prin intermediul lor Statul procedează la redistribuirea unei părţi importante din produsul intern brut între anumite categorii sociale şi indivizi, între persoanele fizice şi cele juridice.
Astfel în ţările dezvoltate ale lumii prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, statul preia la buget între 40% şi 50% din PIB, iar în ţările în curs de dezvoltare între 30% şi 40 %.
SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE
Conţinutul resurselor financiare publice şi alocarea acestora
Resursele sunt elemente ale bogăţiei unei naţiuni. Acestea provin în cea mai mare parte din produsul intern brut şi sunt utilizate pentru consum, formare brută de capital (investiţii) şi pentru export.
Economia modernă este caracterizată de fenomenul creşterii mai rapide a necesarului de resurse decât a posibilităţilor de procurare a acestora, resursele având un caracter limitat în timp ce cererea de resurse prezintă o accentuată tendinţă de creştere.
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare îndeplinirii obiectivelor economice şi sociale ale programelor guvernamentale într-o perioadă de timp determinată
În cadrul resurselor financiare ale societăţii se includ:
- resursele financiare ale instituţiilor publice;
- resursele financiare ale întreprinderilor publice si private;
- resursele financiare ale organismelor fără scop lucrativ;
- resursele financiare ale populaţiei.
Cuantumul resurselor financiare ale societăţii este influenţat de: mărimea produsului intern brut; proporţia în care acesta se împarte pentru formarea brută de capital şi pentru consum; nivelul preţurilor; volumul şi structura producţiei; posibilitatea de procurare a unor resurse financiare externe etc..
Diferenţierile existente între finanţele publice şi cele private (ale agenţilor economici) determină deosebiri şi între resursele financiare ale societăţii şi resursele financiare publice.
Resursele financiare publice sunt o parte a resurselor financiare ale societăţii, între ele existând un raport ca de la parte la întreg. Aşadar, resursele financiare publice împreună cu resursele financiare private constituie resursele financiare ale societăţii.
Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem de bugete, şi anume: bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, în condiţiile asigurării echilibrului financiar.
Resursele reflectate în bugetele mai sus menţionate, cumulate la nivel naţional alcătuiesc resursele financiare publice totale.
Dat fiind caracterul limitat al resurselor în general şi implicit al resurselor financiare publice se pune problema alocării optime a acestora în scopul producerii tuturor categoriilor de bunuri publice, private şi mixte.
În teoria finanţelor publice se apreciază că alocarea efectivă a resurselor între sectorul public şi cel privat determină o anumită proporţie între acestea putându-se accepta că alocarea resurselor este optimă dacă cerinţele consumatorilor sunt satisfăcute la un nivel maxim prin intermediul sectorului privat şi al celui public.
Mobilizarea de resurse financiare la dispoziţia statului prin intermediul prelevărilor fiscale (impozite şi taxe) determină diminuarea capacităţii financiare a contribuabililor şi reducerea posibilităţilor acestora de a-şi satisface nevoile prin cumpărarea de bunuri private.
Comportamentul consumatorilor faţă de bunurile publice şi cele private, precum raportul dintre acestea sunt puse în evidenţă de aşa-numitele „curbe de indiferenţă”.Acestea reflectă la un moment dat punctele în care preferinţele consumatorilor pentru bunurile publice şi cele private sunt egale, respectiv indiferente.
Cererea de resurse financiare publice este determinată de nivelul şi evoluţia cheltuielilor publice, dar posibilitatea acoperirii acestei cereri, la un moment dat, este influenţată de un ansamblu de factori, printre care menţionăm:
1) factori economici care determină sporirea produsului intern brut şi pe această bază sporirea veniturilor impozabile;
2) factori monetari (dobânda, creditul, masa monetară) care îşi transmit influenţa prin intermediul preţurilor. Creşterea preţurilor şi accentuarea fenomenelor inflaţioniste determină în anumite condiţii, creşterea salariilor şi a profiturilor, care la rândul lor determină sporirea resurselor financiare provenite din impozitele directe pe venit;
3) factori sociali, a căror însemnătate este tot mai mare în condiţiile accentuării rolului social al statului determinat de necesitatea distribuirii resurselor pentru satisfacerea nevoilor de educaţie, sănătate etc.;
4) factori demografici, care influenţează numărul contribuabililor;
5) factori politici şi militari, care pot determina efecte multiple asupra producţiei şi veniturilor, contribuţiei la asigurările sociale, fiscalităţii etc., ca urmare a măsurilor de politică economică, socială sau financiară;
6) factori de natură financiară, care, de fapt, sintetizează influenţa celorlalţi factori prin dimensiunea cheltuielilor publice, a căror creştere determină sporirea necesarului de resurse financiare publice.
Existenţa unei multitudini de factori de influenţă a condus la apariţia unor noi tipuri de resurse publice, având drept efect diversificarea structurii resurselor financiare.
Structura resurselor financiare publice
Existenţa unei multitudini de factori de influenţă a condus la apariţia unor noi tipuri de resurse publice, având drept efect diversificarea structurii resurselor financiare.
Privite din punct de vedere al conţinutului lor economic, principalele categorii de resurse sunt:
Prelevările cu caracter obligatoriu sunt constituite în cea mai mare parte din veniturile cu caracter fiscal (impozite şi taxe de la agenţii economici cu capital privat şi de la populaţie).
Resursele de trezorerie sunt constituite din împrumuturi pe termen scurt, de regulă până la un an, contractate de stat prin punerea în circulaţie a unor bonuri de tezaur .
Resursele de credit public sunt reprezentate de datoria publica a unui stat pe termen mediu şi lung.
Resursele inflaţioniste (din emisiunea monetară fără acoperire) ca un mijloc de procurare a unor resurse financiare necesare statului presupun menţinerea pentru o perioadă de timp mai mare a unui nivel ridicat al inflaţiei determinând sporirea încasărilor fiscale din impozitele pe venit şi din cele indirecte, în special din taxa pe valoarea adăugată.
Structura organizatorică a statelor reprezintă un alt criteriu de grupare a resurselor publice, acestea structurandu-se în resurse ale statelor de tip federal și resurse ale statelor de tip unitar. În funcție de structura organizatorică a statelor,resursele financiare prezinta următoarea subclasificare:
Ø în statele de tip federal, resursele publice se împart în:
- resurse ale bugetului federal;
- resurse ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre;
- resurse ale bugetelor locale.
Ø în statele de tip unitar, resursele publice se împart în:
- resurse publice ale bugetului central;
- resurse ale bugetelor locale.
Luând în considerare regularitatea cu care se încasează la bugetul public naţional, avem:
Resurse ordinare (curente) care sunt constituite din acele venituri la care statul apelează în mod obişnuit, în condiţii considerate normale şi care se încasează la buget cu o anumită regularitate. În categoria resurselor ordinare (curente) se cuprind: veniturile fiscale, contribuţia pentru asigurările sociale de stat, contribuţiile ce alimentează fondurile speciale şi veniturile nefiscale.
Veniturile fiscale provin din impozite directe aşezate asupra veniturilor şi averii persoanelor fizice şi juridice particulare şi din impozite indirecte (taxe de consumaţie sau accize, taxe vamale, monopoluri fiscale, taxe de înregistrare şi de timbru).
Veniturile nefiscale cuprind prelevările la buget cu titlu de dividend, redevenţe, chirii, arenzi etc. de la întreprinderile şi proprietăţile de stat şi de la instituţiile publice.
Resursele extraordinare (incidentale) sunt constituite din acele venituri la care statul recurge în situaţii excepţionale, când resursele curente nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice. În categoria resurselor extraordinare se cuprind: împrumuturile contractate pe plan intern şi în exterior, ajutoarele şi alte transferuri primite din străinătate, ş.a.
Privite din punct de vedere al provenienţei lor resursele financiare publice se grupează în:
Resurse interne, alcătuite din: impozite, taxe, veniturile de la întreprinderile şi proprietăţile de stat, donaţiile interne, împrumuturile contractate pe piaţă internă.
Resurse externe, ce cuprind: împrumuturile de stat externe, transferurile externe primite sub formă de ajutoare nerambursabile etc.
Privită prin prisma bugetului general consolidat structura resurselor financiare publice include:
a) resurse financiare ale bugetului de stat;
b) resurse financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) resursele financiare ale fondurilor speciale extrabugetare;
d) resurse financiare ale bugetelor locale.
În România resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete denumit generic buget general consolidat şi anume:
1. Bugetul de stat
2. Bugetul asigurărilor sociale de stat
3. Bugetele locale
4. Bugetele fondurilor speciale
5. Bugetul trezoreriei statului
6. Bugetele instituţiilor publice în condiţiile asigurării echilibrului financiar
Potrivit structurii acestuia distingem următoarele categorii de resurse:
I. Resurse ale bugetului de stat, cu următoarea tipologie:
1. Venituri curente
a) venituri fiscale
- impozite directe
- impozite indirecte
b) venituri nefiscale
2. Venituri de capital (venituri din valorificarea unor bunuri ale statului, venituri din valorificarea unor bunuri de la rezervele naţionale etc.)
3. Venituri din operaţiuni financiare (încasări din rambursarea împrumuturilor acordate)
II. Resurse ale bugetului asigurărilor sociale de stat:
1. Contribuţii ale angajaţilor şi angajatorilor
2. Alte contribuţii
III. Resurse ale bugetelor locale:
1. Venituri curente
a) venituri fiscale
- impozite directe
- impozite indirecte
b) venituri nefiscale
2. Venituri din capital
3. Venituri din operaţiuni financiare
IV. Resurse ale fondurilor speciale extrabugetare
Fondurile speciale extrabugetare se constituie pe seama unor venituri cu caracter fiscal, în special impozite şi taxe indirecte, pentru finanţarea unor cheltuieli publice expres precizate. Veniturile acestor fonduri au aşadar o afectaţie specială. Aceste fonduri au caracter temporar, ele luând fiinţă în raport de nevoile economiei publice.
În ansamblul resursele financiare publice din ţara noastră se includ şi resursele instituţiilor publice cu caracter autonom. Acestea pot fi: resurse proprii, alocaţii bugetare şi resurse atrase (împrumuturi, donaţii etc.)
Comunicarea in afaceri
Comunicarea în afaceri
Comunicarea este o caracteristica fundamentala a existentei.
Toate functiile manageriale sunt realizate cu ajutorul comunicarii, ca un proces de intelegere intre oameni cu ajutorul transferului de informatie. De aici rezulta cele trei aspecte semnificative ale comunicarii:
* IDEE: adica ideea care trebuie transmisa receptorului.
* EMITATOR- RECEPTOR: comunicarea implica prezenta a cel putin doua persoane fara de care nu are sens.
* CUVANT-INTELEGERE: utilizarea cuvintelor astfel incat sa fie intelese de catre participantii la procesul comunicarii.
Trăsăturile caracteristice ale comunicării în afaceri:
Comunicarea în afaceri are următoarele caracteristici principale:
1.Caracterul predominant pragmatic, determinat de urmărirea unor scopuri practice.
2. Preocuparea pentru eficienţa procesului de comunicare.
3. Adaptarea mesajului în funcţie de auditoriu.
4. Preocuparea pentru promovarea propriei imaginii.
Comunicarea este un element definitoriu al comportamentului uman, deoarece orice proces social, indiferent de natura si complexitatea sa, implica in mod obligatoriu un proces de comunicare.
In afaceri, in zilele noastre, mai mult ca oricand, comunicarea este esentiala pentru atingerea unor rezultate economice si comerciale
insemnate. Un investitor poate avea formulate cele mai bune planuri de afaceri, sa aiba cei mai bine pregatiti si mai motivati angajati si resurse si mijloace necesare, daca nu va reusi sa-si comunice eficient intentiile si strategiile, sa-si asigure vizibilitatea firmei si afacerii sale, sa-si gaseasca cele mai potrivite cai si mijloace de dobandire si pastrare a increderii si simpatiei in randul publicului pentru organizatia sa nu se va bucura de eforturile sale depuse in afacerea sa, oricat de mari ar fi ele.
Dupa cum se zice: ,,Să nu uităm că în afaceri nu primeşti ceea ce meriţi ci ceea ce negociezi”
duminică, 8 februarie 2015
Fifty Shades of Grey vol1 in Limba Romana
Cincizeci de umbre ale lui Grey ( Fifty Shades of Grey) este un roman de dragoste și erotism scris de E. L. James. Este primul volum din trilogia Cincizeci de umbre care prezintă povestea dintre tânăra absolventă Anastasia Steel și tânărul om de afaceri Christian Grey.
Este remarcat pentru scenele erotice explicite în combinație cu elementele practicii sexuale care implică robie/disciplină, dominare/supunere și sadism masochism. Inițial autoarea a publicat-o ca o carte electronică, dar succesul cărții în format electronic a determinat tipărirea ei (drepturile de publicare fiind obținute de către editura Vintage Books în martie 2012), iar vânzările au depășit și cele mai optimiste așteptări.
Cincizeci de umbre ale lui Grey a fost în topul vânzărilor peste tot în lume, inclusiv în Regatul Unit și Statele Unite. Seria a fost vândută în peste 100 de milioane de copii în întreaga lume, tradusă în 52 de limbi și a atins recordul de cel mai rapid volum vândut din toate timpurile. Criticile la adresa cărții au fost împărțite, în unele dintre acestea calitatea prozei fiind considerată slabă. Universal Pictures și Focus Features plănuiesc un film adaptat după carte, ce este programat pentru lansare pe 13 februarie 2015.
A fost tradus și în limba română.
Daca doriti sa descarcati cartea Fifty Shades Of Grey vol 1, in Limba Romana, o pute-ti descarca de aici:
vineri, 6 februarie 2015
joi, 5 februarie 2015
Vara
Sub razele soarelui de foc, natura isi ofera rodul si binefacerile, desfacandu-se ca o floare gata sa rodeasca.
Adierea racoroasa a vantului te rasfata.
Vara, imparatia luminii si calcurii bucura copii, fiindca este anotimpul vacantelor. Padurile si aprcurile te cheama sa hoinaresti si sa le admiri splendoarea.
Pasarile isi inalta trilurile maiestre spre soare, ispitindu-te dimineata sa te scoli o data cu ele...Pe campii, holdele de aur cu spice pline si coapte se leagana alene, unduite de vantul lenes. La randul lui, muntele isi asteapta oaspetii cu verdeata proaspata si inmiresmata, cu aerul pur... iar marea albastra e nerabdatoare sa cuprinda in talazurile ei miile de iubitori ai soarelui si nisipului.
Anotimpul acesta cald si luminos, stralucind de viata si frumusete, este iubit de toata lumea.
Mai ales copiilor le pare rau cand ea pleaca, asa ca Vara, inteleapta, soseste anul viitor intotdeauna la timp, pentru a nu-i dezamagi pe micii ei prieteni.
Adierea racoroasa a vantului te rasfata.
Vara, imparatia luminii si calcurii bucura copii, fiindca este anotimpul vacantelor. Padurile si aprcurile te cheama sa hoinaresti si sa le admiri splendoarea.
Pasarile isi inalta trilurile maiestre spre soare, ispitindu-te dimineata sa te scoli o data cu ele...Pe campii, holdele de aur cu spice pline si coapte se leagana alene, unduite de vantul lenes. La randul lui, muntele isi asteapta oaspetii cu verdeata proaspata si inmiresmata, cu aerul pur... iar marea albastra e nerabdatoare sa cuprinda in talazurile ei miile de iubitori ai soarelui si nisipului.
Anotimpul acesta cald si luminos, stralucind de viata si frumusete, este iubit de toata lumea.
Mai ales copiilor le pare rau cand ea pleaca, asa ca Vara, inteleapta, soseste anul viitor intotdeauna la timp, pentru a nu-i dezamagi pe micii ei prieteni.
Talentul
Se spune ca proba de foc a caracterului unui om este vointa, care ne poate ajuta in viata chiar mai mult decat cele mai de pret insusiri cu, care ne-a inzestrat natura.
Fara vointa de a intretine si a pune la treaba talentul , spre exemplu, aceasta se poate risipi, pierzandu-se. Fara exercitiu continuu al inteligentei, aceasta se inmoaie, fara punerea in miscare a muschilor, acestia isi slabesc fibra.
Talentul e, deci, un dar care trebuie cultivat cu grija, caci numai el poate face din fluturi imagini minunate zbatandu-se pintre filele unei carti ca printre niste munti sau poate aduce pe panza un nor plutitor. Poate transforma si crengile , punandu-le sa se tina de pamant, pentru ca pomii sa nu zboare precum fluturii spre soare...
Iar daca vrem sa adormim si nu putem, tot ''Talentul'' ne ajuta. E suficient sa privim un tablou ce infatiseaza imaginea lanurilor aplecate de vant sau a valurilor care mangaie nisipul plajelor nesfarsite si in sufletul nostru coboara pacea.
Ne dorim si noi sa fim talentati. Si poate unii dintre noi chiar suntem. Insa, nu trebuie nicidecum sa uitam, ca aliatul cel mai valoros al talentului este munca. Impreuna, acestea ne pot face drumul in viata insorit, presarat de bucuriile succesului. Fara ele, insa, esecul pandeste la fiecare colt.
Fara vointa de a intretine si a pune la treaba talentul , spre exemplu, aceasta se poate risipi, pierzandu-se. Fara exercitiu continuu al inteligentei, aceasta se inmoaie, fara punerea in miscare a muschilor, acestia isi slabesc fibra.
Talentul e, deci, un dar care trebuie cultivat cu grija, caci numai el poate face din fluturi imagini minunate zbatandu-se pintre filele unei carti ca printre niste munti sau poate aduce pe panza un nor plutitor. Poate transforma si crengile , punandu-le sa se tina de pamant, pentru ca pomii sa nu zboare precum fluturii spre soare...
Iar daca vrem sa adormim si nu putem, tot ''Talentul'' ne ajuta. E suficient sa privim un tablou ce infatiseaza imaginea lanurilor aplecate de vant sau a valurilor care mangaie nisipul plajelor nesfarsite si in sufletul nostru coboara pacea.
Ne dorim si noi sa fim talentati. Si poate unii dintre noi chiar suntem. Insa, nu trebuie nicidecum sa uitam, ca aliatul cel mai valoros al talentului este munca. Impreuna, acestea ne pot face drumul in viata insorit, presarat de bucuriile succesului. Fara ele, insa, esecul pandeste la fiecare colt.
Soseste primavara cu mandrul sau alai
Primavara este anotimpul care ajuta natura sa-si arate frumusetile, cand totul se trezeste din somnul adanc al iernii.
Totul inverzeste, timizi, mugurii copacilor incep sa se despice, pentru ca apoi livezile sa se impodobeasca in marame de flori.
Primavara este gazda primitoare a tuturor animalelor si a pasarilor calatoare care se intorc din departari, inveselind padurile cu trilurile lor fermecatoare.
O data cu venirea primaverii, furnicile nu mai stau si se pun pe treaba. Dar niic albinele nu sunt mai prejos, ele zboara neobosite din floare in floare dupa nectar.
Vesel de venirea primaverii, greierul sta pe o frunza si ne canta din chitara, cucul isi striga numele prin padure, iar mierla canta prin zavoi.
In padure, copacii se imbraca in straiul lor verde si stralucitor, schimbandu-si infatisarea posomorata. Soarela incalzeste cu razele lui mangaietoare, iar taranii muand sub brazda samanta care va rodi imbelsugat la toamna.
Primavara a sosit pentru a da viata intregii naturi si a ne inveselii tuturora inimile.
Totul inverzeste, timizi, mugurii copacilor incep sa se despice, pentru ca apoi livezile sa se impodobeasca in marame de flori.
Primavara este gazda primitoare a tuturor animalelor si a pasarilor calatoare care se intorc din departari, inveselind padurile cu trilurile lor fermecatoare.
O data cu venirea primaverii, furnicile nu mai stau si se pun pe treaba. Dar niic albinele nu sunt mai prejos, ele zboara neobosite din floare in floare dupa nectar.
Vesel de venirea primaverii, greierul sta pe o frunza si ne canta din chitara, cucul isi striga numele prin padure, iar mierla canta prin zavoi.
In padure, copacii se imbraca in straiul lor verde si stralucitor, schimbandu-si infatisarea posomorata. Soarela incalzeste cu razele lui mangaietoare, iar taranii muand sub brazda samanta care va rodi imbelsugat la toamna.
Primavara a sosit pentru a da viata intregii naturi si a ne inveselii tuturora inimile.
Rezumat Morometii de Marin Preda
Era o zi de vara . Familia Moromete venea de la camp ostenita . Capul familiei era Ilie Moromete care avea o sotie Catrina Moromete si sase copii : Paraschiv , Nila , Achim , Tita , Ilinca si Neculai . Paraschiv , Nila si Achim nu o aveau mama pe Catrina si erau fratii vitregi ai Titei , Ilincai si lui Niculai .
Cand vanira de la camp Ilinca si Tita s-au dus la scaldat , Paraschiv , Nila , Achim s-au culcat si Niculai a mers la pascut oile .Mama acestora pregatea de mancare pentru pranz in timp ce Ilie s-a intalnit cu vecinul sau Balosul si au discutat pe tema vanzarii salcamului al carui proprietar era Ilie Moromete .
Pe de alta parte Ilinca si Tita se scaldau in rau . Tita , mai timida ii era rusine sa se dezbrace sa se scalde deoarece ii era teama sa nu apara vreun baiat . Cand a capatat curaj , Tita a auzit zgomote , dar spre bucuria fetelor nu au aparut flacai ci doua batranele ce vorbeau despre despartirea Polinei , fiica lui Tudor Balosul , de Birica . Polina si Birica se iubeau mult dar era o diferenta mare de clasa sociala intre cei doi si tatal Polinei nu a acceptat sa fie prieteni .
Timpul trecu repede si era ora pranzului . Tita si Ilinca s-au intors de la scaldat , fratii vitregi s-au sculat , Niculai a venit de la pascut si Catrina a terminat de pregatit dejunul . Toata familia s-a asezat la masa si in timp ce mancau , Ilie Moromete vorbea despre problema cu fonciirea . Acesta nu avea bani sa plateasca taxa perceptorului poreclit jupuitu si se hotari ca Achim sa plece la Bucuresti si sa castige bani de pe urma oilor .
Imediat ce au terminat masa , Paraschiv , Nila si Achim s-au dus la matusa lor pentru a-i povesti ga Mariei despre plecarea lui Achim la Bucuresti . Aceasta isi iubea mult nepotii dar ii ura foarte mult pe copiii Catrinei dorindu-le raul .Ei se hotarasc sa-l lase pe Achim sa plece cu oile la Bucuresti si imediat dupa el sa fuga si Paraschiv cu Nila . Ga Maria stabili ca ei trei sa nu se mai intoarca si ca nepotii sai sa profite de pe urma oilor .
Cum era o zi de duminica , Ilie s-a dus la fieraria lui Iocan sa se intalneasca cu prietenii lui : Cocosila , Tugurlan si altii sa discute politica . Terminand cu politica s-a hotarat sa-i vanda lui Balosu salcamul pe doua sute de lei . Dupa aceea a venit Jupuitul sa incaseze fonciirea si Moromete a fost nevoit sa se imprumute prietenului sau , primarul Aristide , pentru a plati dupa ce il amanase pe preceptor dandu-i parte din banii luati pe salcam .
Ziua era pe sfarsite si Birica veni la colegul sau Nila , trist ca se despartise de Polina si vru sa o vada si sa se intalneasca cu ea pe ascuns . Ei vorbira lamurind multe lucruri si amandoi se impacara . Pentru a nu se opune nimeni sa fie impreuna , hotarara sa se casatoreasca pe ascuns ; astfel , Polina strica relatia cu parintii sai care nu au mai acceptat-o acasa si au hotarat sa nu-i mai dea pamant .
Mai ramase o singura seara pana cand Achim trebuia sa plece pentru totdeauna de langa familie si Ilie Moromete era trist ca se desparte pentru o vreme de fiul sau , dar Niculaie era vesel deoarece astfel scapa de oi si putea sa mearga si el la scoala ca toti copiii .
Veni ziua cea mare si Achim pleca la Bucuresti . Dupa cateva ore Nila si Paraschiv se intelesera cu matusa lor sa fuga si ei cu caii dar ii cuprinsera remuscarile si se hotarara sa mearga la Bucuresti dupa ce se termina perioada de seceris .
Trecura cateva luni si Achim trebuia sa trimita bani lui Moromete pentru a-i plati imprumutul lui Aristide dar Achim nu a mai dat nici veste si nu a trimis nici bani .
Niculaie terminase scoala si luase locul I , iar Moromete trebuia sa sarbatoreasca . La carciuma s-a intalnit cu un vechi prieten care i-a spus ca Achim nu se va intoarce niciodata de la Bucuresti si ca ceilalti doi fii ai sai planuiesc sa fuga si ei la fratele lor .
Ilie Moromnete s-a infuriat rau la ceea ce auzise si merse acasa pentru a-i certa si a-i bate pe cei doi fii iresponsabili ai lui .Paraschiv si Nila au inceput sa planga , dar s-au incurajat unul pe altul si noaptea , cand toti dormeau ei au luat caii si au fugit spre Bucuresti .
Cand Ilie Moromete s-a trezit era prea tarziu si pentru a face rost de bani a trebuit sa vanda din pamantul pe care il avea.
Prima zi de scoala
Imi amintesc si acum cu nostalgie prima zi de scoala.
Un mic dejun inghitit cu noduri ,''echiparea''meticuloasa in noile haine , ghiozdanelul in spate si ....gata....plecam spre scoala: eu, mama si tata. Emotiile sunt mari. Ale tuturor, fie ei mari sau mici, cu sau fara experienta.
Pe drum, observ cu usurare ca nu sunt singurul care arata ca un proaspat scolarel, ba chiar sunt mandru de tinuta si de rechizitele mele si incep sa maerg mai drept, cu capul sus si privirea inainte. Ai mei observa si-si zambesc cu inteles, iar mama ma mangaie usor pe cap.
In sfarsit, ajungem la poarta scolii, care este invadata de copiii dornici sa-si reintalneasca prietenii, sa-si povesteasca amintirile din vacanta, sau: - cum era cazul meu: - sa vada cum e!!!
Intram pe coridoarele largi, stralucind de curatenie, pasesc cu sfiala, iar curajul mi se topeste ca bulgarele de unt in soare.... Parca n-as mai vrea sa raman aici singur, fara mama si tata , fara prietenii mei de joaca. Dar, asta e, a venit si momentul cand a trebuie sa-mi caut clasa, sa-mi i-au inima in dinti si sa ma asez intr-una din bancile albe pe care erau asezate frumos, cu drag, carti si flori.... A venit si doamna invatatoare, cu fata luminata de un suras la vederea ochisorilor mirati, atintiti spre ea. Gata. De-acum sunt scolar si trebuie sa vad...... cum o fi?!
Un mic dejun inghitit cu noduri ,''echiparea''meticuloasa in noile haine , ghiozdanelul in spate si ....gata....plecam spre scoala: eu, mama si tata. Emotiile sunt mari. Ale tuturor, fie ei mari sau mici, cu sau fara experienta.
Pe drum, observ cu usurare ca nu sunt singurul care arata ca un proaspat scolarel, ba chiar sunt mandru de tinuta si de rechizitele mele si incep sa maerg mai drept, cu capul sus si privirea inainte. Ai mei observa si-si zambesc cu inteles, iar mama ma mangaie usor pe cap.
In sfarsit, ajungem la poarta scolii, care este invadata de copiii dornici sa-si reintalneasca prietenii, sa-si povesteasca amintirile din vacanta, sau: - cum era cazul meu: - sa vada cum e!!!
Intram pe coridoarele largi, stralucind de curatenie, pasesc cu sfiala, iar curajul mi se topeste ca bulgarele de unt in soare.... Parca n-as mai vrea sa raman aici singur, fara mama si tata , fara prietenii mei de joaca. Dar, asta e, a venit si momentul cand a trebuie sa-mi caut clasa, sa-mi i-au inima in dinti si sa ma asez intr-una din bancile albe pe care erau asezate frumos, cu drag, carti si flori.... A venit si doamna invatatoare, cu fata luminata de un suras la vederea ochisorilor mirati, atintiti spre ea. Gata. De-acum sunt scolar si trebuie sa vad...... cum o fi?!
Prietenia
Prietenia este un lucru foarte important in viata noastra, deoarece ne uneste. Toata lumea are unul sau mai multi prietenii pe care poate conta mereu.
Si eu am o prietena inca de la gradinita pe care ma pot baza mereu. A fost alaturi de mine la bine si la rau si mi-a demonstrate de nenumarate ori ca imi este prietena. Uneori stau si ma intreb daca merit cu adevarat prietenia ei; suntem persoane cu caractere asemanatoare, amandoua suntem timide, rusinoase, dar totusi eu sunt putin mai zburdalnica nu sunt chiar atat de retrasa. Oricum ne intelegem foarte bine si chiar daca ne certam, dupa doua minute incepem sa radem si dam totul uitarii, de obicei avem conflicte de idei eu am o parere pe care o sustin , la fel si ea si nu ne dam battue pana nu vedem cine are dreptate, in majoritatea datilor ea are dreptate.
Suntem apropiate si ma bucur ca nu ne certam din lucruri prostesti cum am vazut la alti oameni. Facem multe lucruri impreuna, ne distram in felul nostrum; la noi distractia poate consta si in a merge la plimbare cu bicicletele. Nu mergem la discoteca , club sau cine stie ce alte baruri deoarece nu este stilul nostrum si nu avem nevoie de astfel de distractii.
De multe ori suntem comparate una cu cealalta, iar mie personal imi place acest lucru deoarece ea este o fata exemplara de la care poti invata multye si sunt mandra ca este prietena mea. Cand ma gandesc , ca dintre toate fetele din clasa mea ea m-a ales tocmai pe mine sa I fiu prietena am un sentiment de bucurie.
Tin minte ca am inceput sa fim mai apropiate din clasa a V-a, iar de atunci facem totul impreuna: vorbim la telefon zilnic, ne consultam cand vine vorba de teme, ne plimbam impreuna si multe alte lucruri.
In incheiere as vrea sa va spun ca nu am multi prieteni adevarati, daca ar fi sa I numar mi-ar ajunge o singura mana.Ganditi-va care va sunt prietenii adevarati si aveti grija de ei!
Si eu am o prietena inca de la gradinita pe care ma pot baza mereu. A fost alaturi de mine la bine si la rau si mi-a demonstrate de nenumarate ori ca imi este prietena. Uneori stau si ma intreb daca merit cu adevarat prietenia ei; suntem persoane cu caractere asemanatoare, amandoua suntem timide, rusinoase, dar totusi eu sunt putin mai zburdalnica nu sunt chiar atat de retrasa. Oricum ne intelegem foarte bine si chiar daca ne certam, dupa doua minute incepem sa radem si dam totul uitarii, de obicei avem conflicte de idei eu am o parere pe care o sustin , la fel si ea si nu ne dam battue pana nu vedem cine are dreptate, in majoritatea datilor ea are dreptate.
Suntem apropiate si ma bucur ca nu ne certam din lucruri prostesti cum am vazut la alti oameni. Facem multe lucruri impreuna, ne distram in felul nostrum; la noi distractia poate consta si in a merge la plimbare cu bicicletele. Nu mergem la discoteca , club sau cine stie ce alte baruri deoarece nu este stilul nostrum si nu avem nevoie de astfel de distractii.
De multe ori suntem comparate una cu cealalta, iar mie personal imi place acest lucru deoarece ea este o fata exemplara de la care poti invata multye si sunt mandra ca este prietena mea. Cand ma gandesc , ca dintre toate fetele din clasa mea ea m-a ales tocmai pe mine sa I fiu prietena am un sentiment de bucurie.
Tin minte ca am inceput sa fim mai apropiate din clasa a V-a, iar de atunci facem totul impreuna: vorbim la telefon zilnic, ne consultam cand vine vorba de teme, ne plimbam impreuna si multe alte lucruri.
In incheiere as vrea sa va spun ca nu am multi prieteni adevarati, daca ar fi sa I numar mi-ar ajunge o singura mana.Ganditi-va care va sunt prietenii adevarati si aveti grija de ei!
Patria este casa noastra
Patria- mosia , cum o numeau strabunii - Romania, iata cuvintele care se impletesc , se confunda si ne umplu inima de duiosie si de mandrie .
Cand spunem patrie, ne gandim la cat de viteji ne-au fost stramosii, la cat de demni le sunt si astazi urmasii, care pastreaza intreaga cinstea si cutezanta strabuna. Dintotdeauna romanul a stiut sa tina piept vijeliilor, infruntadu-si destinul cu intelepciune si demnitate.
Ne gandim apoi la meleagurile sale minunate, la colinele verzi, campiile stralucitoare si paraiele racoroase, la pamantul roditor si la dumbravile spanzurate pe coastele dealurilor, la cerul senin, muntii trufasi si Dunarea batrana. Avem apoi in fata ochilor bogatiile pe care romanii le-au aparat cu atatea sacrificii, iar in auz ne suna dulce doina, in grai domol sau zbuciumat, dupa cum romanul isi canta bucuria, dorul sau suferinta, alinandu-le prin vers.
Patria noastra......., vatra noastra.....
Vatra este pentru romani locul unde arde focul nestins al amintirilor, locul unde se coace painea si se incheie ziua ca sa se croieasca planurile viitoare. Patria este locul de unde jarul lumineaza si incalzeste casa, locul unde se spun povesti si se-nfiripa doinele si baladele, locul sfant unde se aduna duhurile strabunilor ca sa stea la sfat cu stranepotii.
Cand spunem patrie, ne gandim la cat de viteji ne-au fost stramosii, la cat de demni le sunt si astazi urmasii, care pastreaza intreaga cinstea si cutezanta strabuna. Dintotdeauna romanul a stiut sa tina piept vijeliilor, infruntadu-si destinul cu intelepciune si demnitate.
Ne gandim apoi la meleagurile sale minunate, la colinele verzi, campiile stralucitoare si paraiele racoroase, la pamantul roditor si la dumbravile spanzurate pe coastele dealurilor, la cerul senin, muntii trufasi si Dunarea batrana. Avem apoi in fata ochilor bogatiile pe care romanii le-au aparat cu atatea sacrificii, iar in auz ne suna dulce doina, in grai domol sau zbuciumat, dupa cum romanul isi canta bucuria, dorul sau suferinta, alinandu-le prin vers.
Patria noastra......., vatra noastra.....
Vatra este pentru romani locul unde arde focul nestins al amintirilor, locul unde se coace painea si se incheie ziua ca sa se croieasca planurile viitoare. Patria este locul de unde jarul lumineaza si incalzeste casa, locul unde se spun povesti si se-nfiripa doinele si baladele, locul sfant unde se aduna duhurile strabunilor ca sa stea la sfat cu stranepotii.
Magia padurii in plina toamna...
Este o dupa-amiaza dezmierdata de vantul plapand de toamna .Ma plimb domol pe poteca impodobita de frunzele si nucile imbracate in camasi zdrentuite din care curge mustul amar.Stratul gros al frunzelor galben-maronii a reusit sa margineasca cararea . Padurea trista ,aproape moarta, fiindca a ignorat verdele,este acum pustie.Singurii amici care i-au mai ramas sunt vantul si frigul.
Intru in padure si vad uimita cum pare totul o magie a locurilor tainice, a locurilor ce ar putea insemna o minunatie pentru multi dintre noi.Farmecul toamnei a schimbat totul in ceva nevazut ,trecand de « foarte frumos » si ajungand la expresia « ceva ce n-a mai vazut pamantul » .Nu a uitat de raul ce inca si-a mai pastrat limpezimea, covorul ce se intinde la nesfarsit al multicolorelor frunze si desigur de ceea ce o acopera,cerul , patat cu fum amestecat ce-a devenit gri.
Copacii sunt tristi fiindca le-au pierit multi frati ,maroniul inchis fiind culoarea lor de baza.Fiecare lucru are o taina a sa ,una mai speciala ca alta ,dar a potecii ,sfarsitul poteciinu cred ca a fost gasit.
Poate nimic nu ar fi fost la fel fara strigatul cerbului infrigurat de batranul vant ce se crede domnitorul tuturor.Soarele palid printre ramurile nemiscate ne va mai lumina si inca atat.Ploaia palmuieste parca cu fiecare picatura tulpina copacilor , vantul ridica frunzele ude de la pamant ,iar fulgerele ,tunetele le sperie si mai mult pe putinele vietuitoare.Ceata zglobie ii joaca feste intreii paduri .Greierii pe aripi pudrati cu bruma sunt tristi acum ca vor rabda ,din nou o iarna intreaga , de foame.
Racoarea serii se lasa incet ,iar noaptea isi asterne perdeaua peste pamnatul mohorat.Imi deschid umbrela si cu pasimarunti dar grabiti ma indrept spre casa .Nu uit insa sa observ un lucru .Nu doar pasarile calatoare nu se mai afla in acest peisaj ci nici picior de om ,care nu stie sa aprecieze magia padurii in plina toamna .
Intru in padure si vad uimita cum pare totul o magie a locurilor tainice, a locurilor ce ar putea insemna o minunatie pentru multi dintre noi.Farmecul toamnei a schimbat totul in ceva nevazut ,trecand de « foarte frumos » si ajungand la expresia « ceva ce n-a mai vazut pamantul » .Nu a uitat de raul ce inca si-a mai pastrat limpezimea, covorul ce se intinde la nesfarsit al multicolorelor frunze si desigur de ceea ce o acopera,cerul , patat cu fum amestecat ce-a devenit gri.
Copacii sunt tristi fiindca le-au pierit multi frati ,maroniul inchis fiind culoarea lor de baza.Fiecare lucru are o taina a sa ,una mai speciala ca alta ,dar a potecii ,sfarsitul poteciinu cred ca a fost gasit.
Poate nimic nu ar fi fost la fel fara strigatul cerbului infrigurat de batranul vant ce se crede domnitorul tuturor.Soarele palid printre ramurile nemiscate ne va mai lumina si inca atat.Ploaia palmuieste parca cu fiecare picatura tulpina copacilor , vantul ridica frunzele ude de la pamant ,iar fulgerele ,tunetele le sperie si mai mult pe putinele vietuitoare.Ceata zglobie ii joaca feste intreii paduri .Greierii pe aripi pudrati cu bruma sunt tristi acum ca vor rabda ,din nou o iarna intreaga , de foame.
Racoarea serii se lasa incet ,iar noaptea isi asterne perdeaua peste pamnatul mohorat.Imi deschid umbrela si cu pasimarunti dar grabiti ma indrept spre casa .Nu uit insa sa observ un lucru .Nu doar pasarile calatoare nu se mai afla in acest peisaj ci nici picior de om ,care nu stie sa aprecieze magia padurii in plina toamna .
Inceput de zbor
Din zori si pana noaptea tarziu, ajutat de badea Ion si de verii sai Miron si Iosif Cranciova, Aurel Vlaicu mesterea fara odihna, sa-si intocmeasca pasarea cea mult visata, cu care sa zboare, sa se inalte.
Catre toamna, cand si-au terminat lucrul, pasarea cea mare odihnea in iarba din lunca Muresului. Avea aripile intinse si o coada semeata de ziceai ca e vie, adevarata si ca doar penele-i mai lipseau. In fiecare zi se adunau flacaii satului in livada, unde ai auzeai:
-Haideti fratilor sa mergem la lunca!
-Dar grabiti-va sa-naltam pasarea, adauga si inventatorul, caruia ai spuneau ''badea Orel''.
Primele incercari de zbor au fost deci efectuate cu ajutorul flacailor din sat, care au tras de franghii planorul. Vazand ca viteza astfel obtinuta era prea mica pentru ca aparatul sa se desprinda, constructorul a folosit remorcarea cu cai, calariti si indemnati cu chiuituri de aceiasi flacai, prieteni si consateni. Astfel remorcat, cu entuziasm, planorul a efectuat mai multe zboruri, avand la bord, mai intai o greutate, apoi pe inventator si chiar pe sora acestuia, pe mica Valeria. Zborurile efectuate astfel, pe dealurile Pemului de langa Orastie au demonstrat adevarul planurilor inventatorului care spunea: ''Va veni vremea cand voi zbura si deasupra Bucurestilor!''
La inceput pe scaunasul-sa din trupul pasarii flacaii au asezat un butuc, tinandu-l cu grija. Apoi au legat pasarea cu funii groase, de care au tras cu nadejde cativa dintre flacaii adunati. Era o pasare din lemn, fiare, sarme si panze de parca era un mare cocor cu aripile intinse, gata sa-si ia zborul.
Flacaii trageau planorul dupa cum ai invatase Orel si nu ieseau din cuvantul lui.
-Puneti caii sa traga, flacai!
-Cum de nu, bade Orel, raspunsera flacaii sporindu-si eforturile.
Apoi au pus si caii sa traga.... Iar pasarea se-nalta peste coroana pomilor si aluneca in vazduh, sa tot fi fost cale de 20-30 de metri. Uneori, cu ajutorul vantului, pasarea de lemn urca chiar mai mult, cu mult peste coroana pomilor, de ziceai ca s-ar fi suparat pe oameni si ca pleaca sus in cer, acolo de unde ne vine ploaia, lumina si caldura soarelui......
Dar supararea pasarii nu tinea mult, caci se-mpaca ei oamenii pe pamant, darmite pasarile pe cer. Si se lasa apoi lin, ca un fulg, desi era ditamai inaripata, in iarba pasunii de pe care alti flacai ai satului, trimisi de badea Orel, alungasera vitele gospodarilor, ca sa nu impiedice cumva zborul pasarii!
Catre toamna, cand si-au terminat lucrul, pasarea cea mare odihnea in iarba din lunca Muresului. Avea aripile intinse si o coada semeata de ziceai ca e vie, adevarata si ca doar penele-i mai lipseau. In fiecare zi se adunau flacaii satului in livada, unde ai auzeai:
-Haideti fratilor sa mergem la lunca!
-Dar grabiti-va sa-naltam pasarea, adauga si inventatorul, caruia ai spuneau ''badea Orel''.
Primele incercari de zbor au fost deci efectuate cu ajutorul flacailor din sat, care au tras de franghii planorul. Vazand ca viteza astfel obtinuta era prea mica pentru ca aparatul sa se desprinda, constructorul a folosit remorcarea cu cai, calariti si indemnati cu chiuituri de aceiasi flacai, prieteni si consateni. Astfel remorcat, cu entuziasm, planorul a efectuat mai multe zboruri, avand la bord, mai intai o greutate, apoi pe inventator si chiar pe sora acestuia, pe mica Valeria. Zborurile efectuate astfel, pe dealurile Pemului de langa Orastie au demonstrat adevarul planurilor inventatorului care spunea: ''Va veni vremea cand voi zbura si deasupra Bucurestilor!''
La inceput pe scaunasul-sa din trupul pasarii flacaii au asezat un butuc, tinandu-l cu grija. Apoi au legat pasarea cu funii groase, de care au tras cu nadejde cativa dintre flacaii adunati. Era o pasare din lemn, fiare, sarme si panze de parca era un mare cocor cu aripile intinse, gata sa-si ia zborul.
Flacaii trageau planorul dupa cum ai invatase Orel si nu ieseau din cuvantul lui.
-Puneti caii sa traga, flacai!
-Cum de nu, bade Orel, raspunsera flacaii sporindu-si eforturile.
Apoi au pus si caii sa traga.... Iar pasarea se-nalta peste coroana pomilor si aluneca in vazduh, sa tot fi fost cale de 20-30 de metri. Uneori, cu ajutorul vantului, pasarea de lemn urca chiar mai mult, cu mult peste coroana pomilor, de ziceai ca s-ar fi suparat pe oameni si ca pleaca sus in cer, acolo de unde ne vine ploaia, lumina si caldura soarelui......
Dar supararea pasarii nu tinea mult, caci se-mpaca ei oamenii pe pamant, darmite pasarile pe cer. Si se lasa apoi lin, ca un fulg, desi era ditamai inaripata, in iarba pasunii de pe care alti flacai ai satului, trimisi de badea Orel, alungasera vitele gospodarilor, ca sa nu impiedice cumva zborul pasarii!
Glasurile livezii
In spatele casei albe, cu cerdac taranesc de lemn, incepe livada. Ii place sa paseasca incet in livada inflorita, cu pomii tineri si zvelti, cu iarba moale peste care au nins florile cu miresme proaspete. Dar mai ales ai place sa asculte glasurile maiestre, ascunse intr-insa.
Poate ca oamenii mari nu prea le i-au in seama. Poate ca unii nici nu le asculta. Insa el, Andrei, desi nu are nici patru ani inpliniti, stie sa desluseasca acele tainice si minunate glasuri pitulate prin frunze. El stie sa asculte zumzetul albinelor harnice, culegand mierea din livada parinteasca incarcata de flori.
Ii plac nespus si cantecele felutitelor pasari si taraitul vesel al greierilor si vuietul molcom al vantului prin crengi, si zvonul dulce si departat al talangilor: Totdeauna le asculta in tacere, nemiscat, de parca-ar fi vrajit. Atat de frumos ai picura in auz aceste soapte fermecate ale naturii. Si ceea ce e mai tuburator, e ca poate sa le auda din nou, oricand vrea, chiar atunci cand e in patuc, seara, in odaia sa. Atunci glasurile livezii rasuna rasuna dulce si la fel de clar, dar inauntrul sau. Este ca si cum el, Andrei, le-ar fi inchis intr-un sipet fermecat, de unde le poate scoate de cate ori doreste, asa cum le-a auzit mai inainte.
E un mare dar sa nu uiti nici o melodie, nici un tril, nici o soapta pe care le auzi in jurul tau. El iubeste muzica nespus de mult, o aude frematand si o descopera pretutindeni.
Poate ca oamenii mari nu prea le i-au in seama. Poate ca unii nici nu le asculta. Insa el, Andrei, desi nu are nici patru ani inpliniti, stie sa desluseasca acele tainice si minunate glasuri pitulate prin frunze. El stie sa asculte zumzetul albinelor harnice, culegand mierea din livada parinteasca incarcata de flori.
Ii plac nespus si cantecele felutitelor pasari si taraitul vesel al greierilor si vuietul molcom al vantului prin crengi, si zvonul dulce si departat al talangilor: Totdeauna le asculta in tacere, nemiscat, de parca-ar fi vrajit. Atat de frumos ai picura in auz aceste soapte fermecate ale naturii. Si ceea ce e mai tuburator, e ca poate sa le auda din nou, oricand vrea, chiar atunci cand e in patuc, seara, in odaia sa. Atunci glasurile livezii rasuna rasuna dulce si la fel de clar, dar inauntrul sau. Este ca si cum el, Andrei, le-ar fi inchis intr-un sipet fermecat, de unde le poate scoate de cate ori doreste, asa cum le-a auzit mai inainte.
E un mare dar sa nu uiti nici o melodie, nici un tril, nici o soapta pe care le auzi in jurul tau. El iubeste muzica nespus de mult, o aude frematand si o descopera pretutindeni.
luni, 2 februarie 2015
Podoabele iernii 2
Toamna se terminase. In noptile de singuratate, padurea aflata in goliciunea iernii isi purtase tristetea unor zile traite in visari, care pareau a fi fara de sfarsit. Apoi a nins temeinic. Omaturile au acoperit drumurile si gandurile. Tot ceea ce pana ieri era urat si trist s-a acoperit cu alb. In vesmintele lor noi, stejarii cei grei pareau de sticla. Dupa ce a adus mantuirea neamului iute si sur al iepurilor, izbavindu-l de cuvintele pustii, gerul si-a lasat portile larg deschise pentru intalnirile cu mistretii. Ploaie de argint a cazut pe crestele copacilor. Din tufe ies la lumina pitigoii galbeni, jucandu-se de-a v-ati ascunselea. Padurea de promoroaca poarta pe bratele ostenite povara iernii atotstapanitoare.
Padurea, ca intotdeauna, e vie, pare numai amortita. O ciocanitoare, dintre cele cu scufita rosie, si-a oprit bataile; sprijinita pe coada, a ramas intr-o cuminte asteptare.
Un pom si-a scuturat povara cea grea de omat, starnind ecouri. De undeva, dintr-un tufis, a tasnit fara de veste flacara rosie a unui vulpoi.
Tacerea pune din nou stapanire pe imparatia padurii.
Padurea, ca intotdeauna, e vie, pare numai amortita. O ciocanitoare, dintre cele cu scufita rosie, si-a oprit bataile; sprijinita pe coada, a ramas intr-o cuminte asteptare.
Un pom si-a scuturat povara cea grea de omat, starnind ecouri. De undeva, dintr-un tufis, a tasnit fara de veste flacara rosie a unui vulpoi.
Tacerea pune din nou stapanire pe imparatia padurii.
Podoabele iernii 1
Iarna.... Unii si-o imagineaza ca pe o femeie cu inima de gheata, care nu simte durerea din sufletele oamenilor atunci cand trimite peste lume viscolul si gerul.
Dar eu mi-o imaginez ca pe o regina buna ce pune stapapanire pe tot cuprinsul tarii si, acoperind pamantul cu mantia ei alba, face ca totul sa para mai pur, mai fin, mai gingas.
Mai intai, incep sa coboare din cerul lipsit de soare stelute mici de zapada, apoi mai mari, formand un covor pufos. Ei seamana cu niste fulgi de lebada plutind alene spre pamant.
Peste tot se asterne o tacere adanca si misterioasa! Omatul imbraca casele, pomii si pamantul, transformand aceasta lume intr-un taram alb, vrajit. Totul pare de zahar. Casele pierdute sub troiene de-abia se vad in departare....
Copacii inmarmuriti seamana cu niste fantasme ce isi intind bratele batrane spre cer, cerand indurare. Saniutele sunt niste buburuze ce zboara si se intorc in acelasi loc iar copiii niste albinute ce umplu valea cu zumzetul lor asurzitor.
Copiii asteapta venirea lui Mos Craciun, care le aduce daruri si atata bucurie in suflete.
Dar eu mi-o imaginez ca pe o regina buna ce pune stapapanire pe tot cuprinsul tarii si, acoperind pamantul cu mantia ei alba, face ca totul sa para mai pur, mai fin, mai gingas.
Mai intai, incep sa coboare din cerul lipsit de soare stelute mici de zapada, apoi mai mari, formand un covor pufos. Ei seamana cu niste fulgi de lebada plutind alene spre pamant.
Peste tot se asterne o tacere adanca si misterioasa! Omatul imbraca casele, pomii si pamantul, transformand aceasta lume intr-un taram alb, vrajit. Totul pare de zahar. Casele pierdute sub troiene de-abia se vad in departare....
Copacii inmarmuriti seamana cu niste fantasme ce isi intind bratele batrane spre cer, cerand indurare. Saniutele sunt niste buburuze ce zboara si se intorc in acelasi loc iar copiii niste albinute ce umplu valea cu zumzetul lor asurzitor.
Copiii asteapta venirea lui Mos Craciun, care le aduce daruri si atata bucurie in suflete.
Nostalgia unui colt de natura
Locul acela se numea Subcetate si, ciudat, se afla undeva, pe o colina. Eram invaluiti de crivat si priveam noaptea luminata electric a orasului. Rfala de vant clatinau lumina putina si ne-am refugiat cu totii intr-o incapere prelunga si calda.
Am stat apoi indelung langa soba uriasa. Unul povestea despre bunici si casa lor batraneasca, altcineva se gandea la vanatoarea de vulpi la care-l luase un unchi, alti doi visau sub impresia puternica a ruinelor cetatii.... Disparuta de veacuri, cetatea isi arcuia aripile ocrotitoare deasupra lumii de jos. Aveam aceeasi senzatie de siguranta ca atunci cand am mers intr-o poiana de margarete si le-am admirat delicatetea in liniste, fara a schita vre-un gest, de teama parca sa nu-si ia zborul.
Plutea pretutindeni in jurul nostru un fel de liniste nepamanteana, si fiecare din noi avea impresia ca dincolo de ''coltul'' in care ne aflam nu mai exista nimic pe pamant in afara de noi si copilaria noastra.
Pana cand iarna a izbit cu putere usa de perete, iar unul dintre noi s-a trezit ca dintr-un vis si le-a amintit tuturor ca trebuie sa plece. In privirea lor puteam deslusi regrete si melancolie, caci ne chema viata noastra cea de toate zilele, cu aceleasi probleme si framantari de la scoala sau de acasa.
Dar uneori, cand ne intalnim intamplator, cate unul dintre noi ai spune din priviri celuilalt ca n-a uitat lumea noastra misterioasa.
Am stat apoi indelung langa soba uriasa. Unul povestea despre bunici si casa lor batraneasca, altcineva se gandea la vanatoarea de vulpi la care-l luase un unchi, alti doi visau sub impresia puternica a ruinelor cetatii.... Disparuta de veacuri, cetatea isi arcuia aripile ocrotitoare deasupra lumii de jos. Aveam aceeasi senzatie de siguranta ca atunci cand am mers intr-o poiana de margarete si le-am admirat delicatetea in liniste, fara a schita vre-un gest, de teama parca sa nu-si ia zborul.
Plutea pretutindeni in jurul nostru un fel de liniste nepamanteana, si fiecare din noi avea impresia ca dincolo de ''coltul'' in care ne aflam nu mai exista nimic pe pamant in afara de noi si copilaria noastra.
Pana cand iarna a izbit cu putere usa de perete, iar unul dintre noi s-a trezit ca dintr-un vis si le-a amintit tuturor ca trebuie sa plece. In privirea lor puteam deslusi regrete si melancolie, caci ne chema viata noastra cea de toate zilele, cu aceleasi probleme si framantari de la scoala sau de acasa.
Dar uneori, cand ne intalnim intamplator, cate unul dintre noi ai spune din priviri celuilalt ca n-a uitat lumea noastra misterioasa.
Vorba dulce mult aduce !!!
O sa va povestesc o intamplare.
Maria, sora mea, a gasit un lantisor pe care il pierduse prietena ei, Madalina.
Aceasta, cand a vazut lantisorul in loc sa-i povesteasca Mariei despre pierderea lui si despre cat de suparata a fost din aceasta cauza, a inceput sa strige agitata si sa traga de el.
Eu, auzind galagie, m-am dus sa vad ce se intampla si astfel am aflat totul.
Am luat-o pe deoparte pe Maria, care avea deja lacrimi in ochii strlucitori, si i-am explicat ca e lantisorul Madalinei si ca ea din neatentie l-a pierdut, iar mama ei o va certa! Am rugat-o sa i-l dea inapoi si, dupa cateva clipe de gandire, Maria s-a dus si i-a spus:
-Daca l-ai pierdut si e al tau, ia-l inapoi si altadata sa fii atenta!
Neincrezatoare inca, Mdalina i-a multumit, iar Maria s-a dus la joaca, bucuroasa de fapta ei.
Deci, vorba dulce, mult adece!
Maria, sora mea, a gasit un lantisor pe care il pierduse prietena ei, Madalina.
Aceasta, cand a vazut lantisorul in loc sa-i povesteasca Mariei despre pierderea lui si despre cat de suparata a fost din aceasta cauza, a inceput sa strige agitata si sa traga de el.
Eu, auzind galagie, m-am dus sa vad ce se intampla si astfel am aflat totul.
Am luat-o pe deoparte pe Maria, care avea deja lacrimi in ochii strlucitori, si i-am explicat ca e lantisorul Madalinei si ca ea din neatentie l-a pierdut, iar mama ei o va certa! Am rugat-o sa i-l dea inapoi si, dupa cateva clipe de gandire, Maria s-a dus si i-a spus:
-Daca l-ai pierdut si e al tau, ia-l inapoi si altadata sa fii atenta!
Neincrezatoare inca, Mdalina i-a multumit, iar Maria s-a dus la joaca, bucuroasa de fapta ei.
Deci, vorba dulce, mult adece!
Puterea de a ierta
Lori si Corina erau prietene foarte bune inca de mici. Acum amandoua sunt in aceeasi clasa, legate sufleteste precum doua surori. Imparteau bucurii si necazuri si mai ales isi spuneau una alteia micile secrete. Se ajutau una pe alta la rezolvarea temelor pentru acasa si faceau ca zilele sa le para mai frumoase.
Dar toate acestea s-au adestramat cand tatal Corinei a plecat in strainatate pentru un timp indelungat , iar aceasta era mereu foarte trista si nu se mai ocupa indeajuns de scoala.
Observand aceasta schimbare de comportament si rezultatele la invatatura , Lori a inceput sa o evite. Acum nu mai erau prietenele dinainte , nu mai imparteau ceea ce altadata era deliciul dupa-amiezelor petrecute impreuna , nici macar nu-si mai spuneau secretele. Lori nu mai mergea impreuna cu Corina la scoala , iar aceasta observand ca Lori incearca sa o evite , nu a mai insistat.
Corina a scazut la invatatura timp indelungat , pana cand tatal sau a revenit cu bine din strainatate. Dupa ce si-a revazut tatal in carne si oase , Corina a redevenit fata prietenoasa , buna la invatatura si intelegatoare. Toti colegii s-au mirat cand au vazut-o pe Corina revenindu-si miraculos avand noi forte de munca. Lori mai ales si-a dat seama cat de egoista si nepasatoare a fost fata de prietena ei minunata.
Dupa orele de curs, fetele s-au intors impreuna acasa. Mai tot drumul nu au scos o vorba, dar aproape de casa Lori i-a cerut iertare Corinei , spunandu-i ca-i pare nespus de rau si ca asa ceve nu se vai mai intampla niciodata. A recunoscut ca egoismul nu trebuie sa-si arate coltii intr-o prietenie adevarata.
Cu lacrimi in ochi, Corina a spus cu sinceritate : ''Te iert, Lori''. De atunci , cele doua prietene su s-au mai certat niciodata , iar acum ele sunt la aceeasi facultate , sperand ca viitorul nu le va mai aduce grele incercari.
Povestea copilariei
Cand mica noastra Teodora a implinit un an stia sa mearga,sa alerge si sa vorbeasca. Parintii acesteia au petrecut un an de neuitat, un an unic in viata lor si al Teodorei. La un an Teodora este inca mica dar isteata, sociabila si creativa deoarece si-a facut deja o prietena imaginara cu care sta tot timpul cu ea. Prietena imaginare a Teodorei se numeste Claudia.
Dupa inca un an micuta noastra Teodora a implinit doi anisori. Aceasta a devenit o fetita pe placul tuturor deoarece este: sociabila,jucausa,inteligenta,creativa si nu este alintata.Ea s-a plictisit doar de un prieten imaginar si acum are ca prietene imaginare pe Claudia si Stefania. Pentru ea Claudia este loial si prima cea mai buna prietena, iar Stefania este o fata pe care a cunoscut-o de curand asa ca nu poate spune multe despre ea.
Cand mica Teodora a implinit trei ani a trebuit sa mearga la gradinita.Teodora a mers la gradinita , dar desigur ca orice copil nu a vrut sa mearga. Cu timpul aceasta s-a obisnuit cu gradinita, iar educatoarea i-a devenit a doua mama.S-a obisnuit cu tot ce facea parte din gradinita, dar exista o exceptie: trezitul de dimineata.In fiecare dimineata Teodora se trezea plangand, ca orice copil.
A mai trecut un an, iar mica Teodorei a implinit patru ani.Cand de ducea de dimineata la gradinita aceasta nu mai plangea, iar la patru ani avea prieteni imaginari.Ea avea trei prietene imaginare:Ana,Claudia si Stefania, si doi prieteni imaginari:Andrei si Stefan. Lumea ei imaginare era cam asa: ea este o printesa care isi cauta parintii pierduti.Andrei si Stefan sunt budygurzii ei, iar Ana ,Claudia si Stefania sunt cele mai bune prietene.Parintii fetei se bucura de unica lor fica.Se uita mirati cat de repede au trecut anii,parca ieri au nascut-o pe mica lor Teodora cu parul ei de aur si ochii ca cerul.
La cinci ani Teodora si-a mai adaugat in lumea ei imaginara parintii, dar ea mai avea pe langa lumea sa o prietena imaginara,Maria care statea mereu cu ea. Teodora se juca si cu copii de varsta ei, doar ca Maria este o prietena care face ce vrea ea,nu comenteaza si nu se cearta niciodata cu ea.
Dupa inca un an,mica domnisoara Teodora a trebuit sa mearga la scoala.Aceasta si-a petrecut trei ani frumosi alaturi de doamna educatoare si de colegii sai. Doamna educatoare ii era ca a doua mama pentru ea.Educatoarea, pentru Teodora este un om deosebit care i-a fost alaturi mereu,mai bine zis o prietene pe care nici nu si-o putea imagina.Cu sau vara voia ei a trebuit sa se desparta de educatoare.
In toamna cand Teodora trebuia sa mearga la scoala ea avea sase ani si cateva luni. Ea a intrat pe poarta scolii tinandu-si parintii de mana,iar cand a vazut cladirea scolii cat doi munti la un loc s-a infricosat.In curtea scolii erau foarte multi copii, uni cat muntii, iar altii cat furnicile.Dupa ce a intrat in sala de clasa impreuna cu alti copii, invatatoarea i-a primit cu blandete in sala de clasa si se uita cu ochii caprui si blajini la ei, spunandu-le cu vocea ei cristalina despre acest an scolar.
La sapte ani Teodora a invatat sa scrie, iar scrisul ei este asa de frumos, mai frumos ca un curcubeu, ca un soare sau toate frumusetile pamantului la un loc. Ea a incheiat clasa intai cu premiul intai. Incetul cu incetul Teodora a invatat sa o iubeasca pe invatatoarea sa. Aceasta le-a castigat increderea copiilor imbinand lauda cu exigenta.
Lumea ei imaginara a inceput sa se destrame. Ea a ramasa doar cu prietenele ei: Maria, Claudia si Stefania.Teodora s-a plictisit de cei doi boudygurzii si sa fie printesa.
La opt ani, cand a ajuns in clasa a doua Teodora a ajuns printre cei mai bunei din clasa. Ea scria frumos,repede si corect.Teodora este buna la matematica,romana si restul materiilor. Si anul acesta a terminat clasa cu premiul intai.Parintii acesteia sunt mandrii de ea, dar creste prea repede, parca ieri a inceput sa gangureasca ,iar astazi este clasa a doua.
In clasa a treia Teodora ramane la fel de isteata,indemanatica,sociabila si buna ca in totdeauna.Clasa a treia o termina tot cu premiul intai. Prietenii ei imaginari incep sa dispara unul cate unul, au mai ramas doar Stefania si Claudia. Ea nu se mai joaca cu prietenii ei imaginari asa cum se juca cand era mica. Nici cu Stefania si Claudia nu se mai joaca asa de des, vorbeste cu ele doar atunci cand are nevoie de consolare, in rest ii place mai mult se se joace cu copii adevarati de varsta ei.
In clasa a patra fetita se aproprie tot mai mult de invatatoare si de colegii sai.In fiecare an a incheiat cu premiul intai la scoala. Anul acesta se desparte de cea care a indrumat-o patru ani de zile,a doua mama, cea care i-a fost aproape la nevoie si a ajutat-o. Pentru Teodora invatatoarea sa este unica in adevaratul sens al cuvantului.Peste aceasta durere nu o putea ajuta sa treaca nici prietenele ei imaginare, ea hotaraste ca din acel moment nu mai are prietene imaginare.
Intr-o zi de toamna, domnisoara Teodora a inceput scoala si-a revazut colegii si a trecut in clasa a cincea.Cand s-a dus in fosta ei clasa erau covorase pe jos, mese si scaune mici.Nu a durat mult ca sa isi dea seama ca fosta sala de clasa este locuita de piticii lui Alba-ca-Zapada. Nu acum mult timp era si ea un pitic de a lui Alba-ca-Zapada ,,Ce zile frumoase!”.Acum a cresct, ii este dor de zilele de gradinita, de educatoare, de scoala, de invatatoare, pe scurt de copilarie.
Cand suntem mici vrem sa fim mari, dar la un moment dat nu ne dam seama ce repede a trecut timpul copilariei neintors. Nu apreciem destul timpul si perioada vietii noastre, nu ne dam seama ce repede am crescut, iar cand trecem de perioada copilariei am vrea sa intoarcem timpul inapoi si nu stim cum, dar sa va dau un sfat: Bucurati-va de perioada vietii in care sunteti deoarece va trece si acea perioada.
vineri, 30 ianuarie 2015
Abonați-vă la:
Postări (Atom)